Castelul Hunedoarei, numit si Castelul Corvinilor sau al Huniazilor, este cetatea medievala a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectura gotică din Romania.

A fost ridicat in secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Zlasti. Este o constructie impunatoare, prevazuta cu turnuri, bastioane si un donjon. Acoperisurile edificiului tnalte si acoperite cu tigla policroma. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Ioan de Hunedoara. Constructia a cunoscut in timpul acestuia insemnate transformari, servind atat drept punct strategic intarit, cat si drept resedinta feudala. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele lui Ioan de Capistrano, un vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate si Sala Dietei, avand medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romaneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Ioan de Hunedoara (Corvini).

In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Ioan de Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri. Conform legendelor, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar după 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna „Apa ai, inima n-ai”. In realitate, continutul descifrat de specialisti este Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica.